Lucian Freud este un artist britanic, care a murit cu puțini ani în urmă, mai exact în 2011. Un pictor, după unii, nejustificat de popular, care datorită realismului brut abordat în lucrările sale, a fost intitulat “Profetul discomfortului” – această titulatură fiind adaptată de presă după un comentariu făcut asupra expoziției sale din 1993, de către ultima sa soție, Caroline Blackwood care spunea: “Freud este un cronicar suprem al disperării și lucrările lui sunt mai degrabă profeții decât instantanee ale modelelor”.

Lucian Freud a fost foarte cunoscut pentru nudurile pictate. Modelele lui preferate fiind iubitele sale, prietenii și chiar membri ai familiei. Întotdeauna a urmărit accentuarea, chiar exagerarea trăsăturilor subiecților, iar nudurile lui deși surprinse în poziții statice îți creaza o senzație de mișcare.

Kate Moss, 2002, Lucian Freud

Painter and model, 1987, Lucian Freud

Naked girl, 1966, Lucian Freud

Sleeping by the Lion Carpet, 1996, Lucian Freud

Interesant este că toate aceste portrete pe care Lucian Freud le-a realizat, vorbesc mai mult despre psihologia lui decât depre cea a subiecților. Modelele lui nu privesc niciodată artistul, ci sunt cufundate în propriile gânduri.

Provenind dintr-o familie evreiască foarte bogată, bunicul lui fiind chiar renumitul psihanalist Sigmund Freud, pleacă din Berlin, împreună cu întreaga familie, în timpul ascensiunii lui Hitler, speriați de felul în care evolua ura împotriva evreilor. Se stabilesc în Londra cu ajutorul prințesei Maria Bonaparte, cea care, la un moment dat, a fost și model pentru Constantin Brâncuși, colaborarea lor concretizându-se în scandaloasa sculputură “Prințesa X” pe care mulți au identificat-o ca fiind un mare falus din bronz.

Bella, 1981, Lucian Freud

Ca artist, Lucian Freud a fost susținut de întreaga familie și mai ales de bunicul său psihanalist, Sigmund Freud.

În 1945, Lucian Freud îl cunoaște pe Francis Bacon, cu care a avut o lungă relație de prietenie și totodată rivalitate artistică. Operele celor doi fiind puternic influențate una de celalată și succesul celor doi artiști fiind concomitent. De altfel, Francis Bacon a realizat peste 12 portrete ale lui Freud iar acesta la rândul lui, o întreagă serie de desene ale lui Bacon, culminând cu un portret în ulei al lui Francis Bacon semnat Lucian Freud care s-a vândut în 2008 cu uriașa sumă de aproape 7 milioane euro.

Partea teatrală insă, de urațenie sexuală a operei lui Freud a fost influențată de alt prieten, artistul modern Balthus. Freud își picta soșiile si iubitele pe tot parcursul relației cu ele, seria portretelor fiind ca un documentar al relațiilor în sine.

Lucian Freud își descrie des opera ca fiind autobiografică, spunând în 1974 că:

Opera mea este depre mine și despre ceea ce mă înconjoară. Este ca un jurnal vizual. Lucrez cu oameni care mă interesează și la care țin, în încăperi în care trăiesc și pe care le cunosc. Folosesc oamenii pentru a-mi inventa picturile și lucrez cu mai multă libertate când ei sunt prezenți.

Reflection (self portrait), 1985, Lucian Freud