Marcel Iancu este un artist care se naște în București și care în anii studenției, în timp ce urmează cursurile Academiei de Arhitectură din Zurich, se alătură găștii dadaiste care își desfășoară activitatea la Cabaretul Voltaire. Astfel, alături de Tristan Tzara, Hugo Ball și Jean Arp devine unul dintre promotorii artei de avangardă. Deși, la București, înainte de a deveni student, face cursuri de pictură cu Iosif Izer, după terminarea facultății, păstrează structura de arhitect și se apropie de constructivism și cubism. În istoria artei moderne, Marcel Iancu este definit, alături de Tristan Tzara, ca inițiator al dadaismului, ca promotor al avangardei și ca arhitect care a conceput primele locuințe moderne din Bucureștiul interbelic. Max Hermann Maxy, camarad în ale avangardei cu Marcel Iancu, spunea despre acesta: “E aproape o contradicție între spiritul ce se vrea static în arhitectura și aportul atât de dinamic și temperamentos al picturii sale.”