Experimentele privind folosirea de inteligență artificială oferă aproape de fiecare dată rezultate suprinzătoare, parcă desprinse din literatura științifico-fantastică. Unele dintre cele mai provocatoare domenii pentru oamenii de știință sunt cele artistice întrucât implică percepție, imaginație, intuițe și estetică. Încă de anul trecut, proiectele au cunoscut o evoluție accelerată, cercetătorii reușind să creeze o nuvelă, o pictură Rembrandt sau compoziții muzicale cu ajutorul inteligenței artificiale. De exemplu, inginerii de la Sony au dezvoltat o inteligență artficială cu ajutorul căreia au realizat o piesă intitulată “Daddy’s Car”. Aceștia au furnizat algoritmului piese și informații despre muzica trupei Beatles, iar mașina a generat melodia și acordurile în stilul celebrei formații britanice.

Cel mai recent experiment explorează conceptul potrivit căruia inteligența artificială poate să creeze artă vizuală și chiar să inventeze noi curente artistice. Echipa formată din cercetători de la Rutgers University din New Jersey și laboratorul Facebook-ului de IA din California susține că a obținut lucrări artistice caracterizate de unicitate.

Artă generată de interligența artificială 

Potrivit lucrării publicate pe arXiv, aceștia au modificat algoritmul GAN (generative adversarial network) alcătuit din 2 rețele neurale. Au inserat baza de date de pe WikiArt, cu peste 80.000 de picturi cuprinse între secolele XV-XX, determinând partea discriminatorie să învețe ceea ce înseamnă artă, să poată diferenția curentele artistice și să poată stabili dacă o imagine este o operă de artă sau nu. Pentru a genera artă într-un stil inedit, partea generatoare a avut 2 roluri de îndeplinit: a fost programată să convingă partea discriminatorie că lucrările generate sunt artă, iar în același timp, încerca să o “păcălească” că stilul în care au fost realizate nu putea fi încadrat în nici un curent din baza de date.

După ce inteligența artificială a finalizat crearea imaginilor, cercetătorii au condus o serie de experimente pentru a determina felul în care sunt percepute lucrările de către factorul uman. Rezultatele arată că participanții nu au putut să diferențieze picturile realizate de oameni față de cele generate de inteligența artificială. Mai mult, echipa subliniază faptul că, în unele cazuri, oamenii au preferat creațiile inteligenței artificiale în favoarea celor concepute de artiști.

Artă generată de interligența artificială 

Sistemul este capabil să genereze artă prin optimizarea unui criteriu care maximizează ambiguitatea stilistică în timp ce se află în liniile artei. Sistemul a fost evaluat prin experimente cu subiecți umani care au arătat că aceștia confundau în mod regulat arta generată de IA cu arta umană. Uneori, subiecții au evaluat arta generată de AI cu scoruri mai mari, în diferite teste, față de arta umană. […] Una dintre principalele caracteristici ale sistemului propus este aceea că învață despre istoria artei în procesul de creație al artei. Cu toate acestea, nu are nici o înțelegere aprofundată, semantică a artei, în afară de conceptul de stiluri. Nu știe nimic despre subiectul, modele explicite de elemente sau principii ale artei. Învățarea, aici, se bazează numai pe expunerea la artă și concepte de stiluri. În acest sens, sistemul are abilitatea de a învăța în mod continuu din noua artă și ar putea apoi, să-și adapteze generarea pe baza a ceea ce învață.

Extras din lucrarea "CAN: Creative Adversarial Networks Generating “Art” by Learning About Styles and Deviating from Style Norms"