Bună seara dragii mei, e luni seara, e “Artă prin gaura cheii”. Sunt Steluța Roșca Stănescu și mă bucur să vă regăsesc pe frecvența Smart FM – “Un radio cu emoție”. În această seară vom vorbi despre două subiecte, despre Artă Decorativă și despre Gala Tinerilor Scriitori. Pentru primul dintre aceste subiecte, am invitat aici, in studioul Smart FM, două artiste pasionate, dedicate artelor decorative, Dorin Horătău și Georgiana Cozma. Iar despre Gala Tinerilor Scriitori vom vorbi puțin mai târziu prin telefon cu inițiatorul ei, scriitorul Dan Mircea Cipariu și voi citi pe parcursul ediției și câteva din creațiile celor premiați în cadrul acestei gale. Bineînțeles, toate vorbele noastre vor fi însoțite de muzica excelentă pregătită de colegul meu Kirk. Să fim creativi, să fim smart, să fim noi.

Arta Decorativă din România și Gala Tinerilor Scriitori - INTERVIU cu Dorina Horătău, Georgiana Cozma

by STELUȚA ROȘCA STĂNESCU | ARTĂ PRIN GAURA CHEII, la SMART FM

SRS: Arte decorative. Cred că foarte mulți dintre noi intuim cam despre ce ar putea fi vorba, dar foarte puțini putem da o definiție, o încadrare exactă a acestui domeniu. Așa că, aflăm despre o expoziție dedicată artelor decorative, o expoziție ce se va deschide miercuri, 18 ianuarie la Galeria Orizont din București. M-am gândit că putem lămuri multe dintre necunoscutele noastre, așadar am invitat în studioul Smart FM pe Dorina Horătău – Conferențiar și Director al Departamentului Arte Textile din Universitatea Națională de Arte, București, coordonator și unul din curatorii expoziției care va avea loc la Galeria Orizont și pe Georgiana Cozma – Președintele filialei – Arte Decorative în cadrul Uniunii Artiștilor Plastici și de foarte puțin timp, membru în echipa de coordonare a Galeriei Orizont.

Bună seara Dorina Horătău, bună seara Georgiana Cozma!

Invitații: Bună seara!

SRS: Dorina Horătău, ce vom vedea începând de miercuri la Galeria Orizont?

Dorina Horătău: Vom vedea textilele de astăzi, formele, formele sub care se înfățișează Arta Textilă, care nu mai înseamnă niște lucrări care sunt doar pentru perete, înseamnă experiment, înseamnă joacă, înseamnă design, înseamnă foarte, foarte multe direcții. Și Galeria Orizont cred că este cel mai bun loc pentru o prezentare a felului în care tinerii, tinerii noștri absolvenți, tinerii artiști, care au terminații textile, adică au o anumită sensibilitate pentru materialul alcătuit din fibră… spun că este spațiul cel mai potrivit pentru că este situat în centrul Capitalei și poate fi vizitat și de studenți și de oamenii care așteaptă autobuzul în stație. Dacă ar fi să vorbim despre alcătuirea expoziției, pot să spun că ne-am gândit la o conformare a spațiului care să dea o anumită notă de tineresc, revin la aceste cuvinte, care să fie cît mai aproape de spiritul celor care ies de pe băncile facultății sau care au ieșit de pe băncile facultății și au un job, oriunde în București sau oriunde în țară și din când în când se gândesc la meseria lor, la ceea ce au făcut ei la un moment dat și din când în când încearcă să mai facă câte un obiect, să mai lucreze câte ceva care să-i mulțumească.

SRS: Cum se va numi expoziția?

Dorina Horătău: Expoziția se numește “Textilele – astăzi”. Este un titlu pe care mi l-am asumat, poate nu este un titlu neapărat sonor, însă este un titlu care cuprinde, așa cum spuneam, toate dimensiunile modului in care există arta textilă și designul textil contemporan.

SRS: Cât timp vom avea să vedem această expoziție?

Dorina Horătău: Expoziția se deschide pe 18 ianuarie la orele 18:00 și se închide pe 13 februarie (SRS: “Aproape o lună… trei săptămâni”)… aproape o lună. Ne-am gândit ca această perioadă să aibă două secțiuni, prima secțiune să prezinte lucruri care să se așeze sub umbrela unui titlu pe care l-am ales eu: “Conținut – Sens”. Se desfășoară între 18 ianuarie și 27 ianuarie. Pe 27 ianuarie ne-am propus o întâlnire în care tinerii să vorbească despre joburile la care sunt acum, despre întâmplări din familie, cum… (SRS: “…tinerii artiștii prezenți în expoziție”)… nu neapărat, poate să fie și publicul, le-am spus să-și invite prietenii, colegi care au apucat să trimită sau să afle despre povestea noastră și să fie o discuție în care să ne aflăm împreună și să aflăm cum putem să punem la cale ceva pe termen lung. Că de fapt, despre asta este vorba, despre un prim pas spre o închegare a ceva care să existe pe termen lung și acest ceva este în mod special pentru artiștii tineri, pentru absolvenții noștri.

SRS: Deci, prima parte între 18 și 27 ianuarie, vom avea conținutul și sensul textilelor astăzi (Dorina Horătău: “Da, foarte frumos spus” – <<surâde>>”).

Dorina Horătău: A doua parte, curatoriată de Doamna Claudia Mușat, se numește “Licențe și Master”. Este o secțiune care prezintă cumva, un fel de imagine la nivel național, la ce se întâmplă astăzi în învățământul românesc de specialitate. Avem lucrări trimise de la Cluj, de la Timișoara, de la Iași, de la Oradea, ceea ce mi s-a părut extraordinar, pentru că oamenii au reacționat imediat și chiar au spus: “Aveam nevoie de așa ceva”. (SRS: “Deci, expoziția nu va fi doar cu artiști din București, ce va fi o expoziție cu artiști din toată țara”)… cu artiști din toată țara și artiști tineri, artiști care nu sunt cunoscuți.

SRS: Dorina Horătău și Georgiana Cozma, haideți să o luăm puțin cu începutul, începutul pentru noi, pentru publicul larg. Ce înseamnă arte decorative, la ce trebuie să ne gândim atunci când vorbim despre arte decorative?

Dorina Horătău: Când vorbim despre artele decorative ne gândim la domeniile care lucrează cu un material palpabil, un material pe care-l simți în mâinile tale. Și pentru că Georgiana Cozma este aici, va detalia ea, pentru că este cea mai potrivită, lucrează în material ceramic, poate să explice foarte frumos cum fiecare domeniu există: vorbim despre ceramică, vorbim despre metal, despre sticlă și nu întâmplător am lăsat la urmă, artele textile. Georgiana te rog…

SRS: Georgiana Cozma, Președintele filialei Arte decorative din cadrul UAP.

Expoziție Textilele Astăzi 2017

Georgiana Cozma: Da, arte decorative este un domeniu care pentru foarte mulți înseamnă un obiect care îți decorează casa. Nu este chiar departe de adevăr, până acum 26 de ani, cei care au îndrăznit să rupă anumite bariere, criticii nu mai știau unde să-i mai poziționeze. După anii ’90, mai bine zis în anii ’90, artele decorative au început ușor, ușor să-și schimbe fața, nu a făcut altceva decât, datorită informației, artistul a descoperit că poate fi mai creativ. Pentru că artele decorative țin foarte mult de tehnica, foarte mult… atât în ceramică, sticlă, metal sau artele textile, tehnica este cea care definește… până nu demult definea calitatea. După anii 2000, în perioada noastră, lucrurile s-au schimbat foarte, foarte mult. În ceramică, domeniul în care și eu activez, ceramica s-a împărțit, în sfârșit și noi, în România, practic simțim schimbarea în ceramică de tip contemporană și ceramică de tip craft, poteria. Adică, meșteșugul lucrului în pământ sau în material ceramic. Departajarea asta s-a petrecut în străinătate, în internațional, s-a început în anii ’60, iar în anii ’90 s-a stabilit pentru totdeauna că există două direcții distincte. În România, în ceramica s-a pornit, în textile, în artele textile se întâmplă același fenomen (SRS: “ Întrerup o secundă, deci ca să ne lămurim… vorbim de ceramică craft, spuneți meșteșug – aici întră toată zona de olărit, de vase din ceramică care pot fi făcute de artiști…)… cele care au un scop utilitar direct (SRS: ”… un scop utilitar direct, iar cealaltă parte…”), iar cealaltă parte este o zonă de mijloc, de nișă a artelor în general. Vă dau un exemplu, Ai Weiwei – artist de marcă internațional, este un conceptual nu este un ceramist, a făcut tone, 5 t de semințe din porțelan și-a făcut un covor la Tate. Ce este, ce fel de ceramist este? Este un artist. Același lucru se întâmplă în toate domeniile, în arta metalului (SRS: “Deci, vorbim de obiect fără utilitate, dar este un obiect cu încărcătură artistică…)… cu încărcătură artistică, cu mesaj, concept, are o altă greutate (SRS: “Deci, asta e în ceramică, mai departe…) În artele textile, după părerea mea, lucruri sunt împărțite în artă de patrimoniu, în arta textilă de patrimoniu, cea care peste foarte puțin timp va intra și la noi în patrimoniu, pentru că din ce în ce mai puțini artiști mai lucrează în zona tapiseriilor cu tehnicile tradiționale, nu mă bag în zona de a denumi anumite tehnici, pentru că nu le cunosc foarte bine, dar vorbind cu colegii mei de la textile, ei mi-au explicat că generația a-mbătrânit și atunci, există cealaltă ramură a artelor textile, artele textilelor contemporane, dacă ne uităm la bienalele internaționale de fiber, o luăm razna. Încotro s-a îndreptat? Nu mai este o limită. Eh, constat că și la noi, de vreo câțiva ani, Dorina Horătău este una dintre persoanele care vă poate vorbi cred, ore despre așa ceva. La sticlă, domeniul sticlei, și aici ceramica și sticla sunt două domenii care lucrează în mod direct cu focul, în mod direct. Nu poți face ceramică fără un cuptor, nu poți face sticlă fără un cuptor, ca atare, au rămas foarte puțini artiști care mai lucrează în mod tradițional. În sticlă se trece la fuziune. Dar a luat amploare aceeași efervescență sau pasiune de a creea, asta am observat. Iar în metal, aici avem o problemă, sunt din ce în ce mai puțini artiști. Ce înseamnă arta metalului? Să nu confundăm sculptura, unde sunt urmate (SRS: ”Asta voiam să vă întreb.”)… arta metalului este tot o sculptură, dar a metalului prelucrat la mână. Forja, baterie, sudură, imaginați-vă mii de piese mici sudate ce formează un tot, care poate fi o formă mobilă, un om (SRS: “… un obiect turnat”)… nu un obiect turnat, aia este sculptura (SRS: ”…aceea este sculptura”)… exact, dar formele sunt tot sculpturale. Forme sculpturale întâlnim și la sticlă, la ceramică nu mai vorbim, iar acum mai nou, în artele textile. După mine, artele decorative au devenit un domeniu ușor uitat sau mai bine zis… de exemplu pe Google nu găsești, noi de anul acesta am început să facem, cu pași mici, o promovare a domeniului. Atunci când dai search, să poți găsi minimul de informații într-un blog, într-o pagină de Facebook, minimum. Este o muncă titanică pentru că suntem 400 de artiști în București, doar în București. Pentru ai identifica pe cei care au rămas fideli meseriei lor, au rămas pasionați, unii sunt chiar pasionați, alții care-și doresc să revină, mai sunt tinerii care revin din urmă, pentru asta depui o muncă titanică și nu se poate face decât printr-un mare voluntariat și pasiune, dar de a ne identifica după care să începem promovarea. Eu am început anul trecut alături de o echipă nouă, o echipă de conducere în cadrul filialei, îi pot numi: Marijana Bițulescu, Gherghina Costea, Gheorghe Maftei, Marian Gheorghe, Ion Alexandru Roșeanu, Nicolae Moldovan, Claudia Mușat și Cătălin Frimiuc. Ei sunt colegii mei în Consiliul de Conducere al filialei  – Arte decorative și noi împreună am gândit să urnim un alt mod de-a explica celor din jur ce înseamnă meseria pe care noi o practicăm alături de ceilalți și mai mult decât atât, ce tip de strategie să aplicăm pentru a ne face cunoscuți.

Expoziția Textilele Astăzi 2017

FIBER ART – ARTA FIBRELOR TEXTILE

SRS: Am vorbit despre ceramică, despre sticlă, despre prelucrarea metalului… și mă-ntorc la Dorina Horătău și-o întreb: ce înseamnă arte textile? Întreb asta pentru că, eu personal, sunt tentată să mă gândesc la fashion sau la tapiserii. E corect?

Dorina Horătău: Este corect. Sunt două zone distincte care există sub umbrela mare a artelor textile. Pe lângă cele două, sigur, mai există și altele sub, nu le-aș spune subdomenii, sunt domenii în sine, și nici categorii, direcții le-aș spune, direcții de exprimare. Vorbim de o direcție care merge spre imprimeu, spre zona de serigrafie, adică tot ce înseamnă element decorativ care poate să înnobileze (SRS: ”… o țesătură”)… o țesătură. Vorbim despre o ramură mai nouă, care înseamnă studiul suprafeței. Adică imprimeul e element decorativ pe suprafață, este și zona texturilor și a contexturilor, poate să pară puțin abstract. O să vă explic de ce, o să trebuiască să explic puțin. Ce înseamnă? Înseamnă felul, modalitatea în care este alcătuită o țesătură, adică felul în care se îmbină, pentru că într-o țesătură, îmbinarea firelor trebuie să se facă într-un anume mod, există un sistem de fire pe orizontală și un sistem de fire pe verticală. Cele de pe verticală se numesc urzeală, iar sistemul de fire de pe orizontală se numește beteală. Ei, din amestecul acestor fire, rezultă tot felul de tipuri de suprafețe, combinări care dau… încerc să dau o exprimare cât mai simplă ca oamenii să înțeleagă… că pur și simplu creează un relief, un relief care este diferit și sunt categorii și categorii, orice stofă sau orice țesătură care este stofă de mobilier – o stofă pentru vestimentație are un alt tip de contextură, de îmbinare a acestor fire. Deci, asta este zona care ține de țesături și contextură. În Expoziția “Textilele astăzi” avem acest palier explicat foarte bine în zona de design. Și designul este prezentat la noi în expoziție ca și o altă modalitate de existență a textilelor de astăzi. Am divagat puțin, îmi cer scuze, am vorbit despre imprimeuri, am vorbit despre țesături ca și contexturi… și acestea două sunt din zona design-ului. Sunt foarte multe de povestit, însă, să vă spun despre ce spunea mai devreme Georgiana, să vorbim puțin despre artele textile la nivel mare, adică zona aceea nișată care înseamnă contactul cu ce se întâmplă în arta contemporană. Întotdeauna, ea a spus foarte bine, întodeauna există o zonă care… zona utilitară și zona care merge către bariera asta pe care omul obișnuit, în general, o vede în marile muzee sau expoziții de mare ținută (SRS: “… obiectul de artă”)… da… și aici vorbim despre arta fibrelor și cum le place artiștilor textiliști de astăzi: Fiber Art. Fiber Art înseamnă instalații textile, înseamnă concept pe o anumită tema, înseamnă obiect textil într-o anumită formulă de prezentare. Când vorbim de instalație textilă ne gândim la un ansamblu de fire, care creează, care poate să înece un spațiu și să-ți creeze o stare. Sau, instalația textilă poate să însemne un ansamblu de obiecte, care-ți transmite o reacție a ta, a artistului și cel care privește, ori împărtășește reacția respectivului, ori nu. Deci, să creezi o problemă… în momentul în care un obiect este așezat într-un spațiu, este așezat cu un rost și atunci are mai multe tipuri de… așteaptă mai multe tipuri de reacție. Obiectul textil. Un obiect textil poate să fie o entitate. Și pentru că mă aflu aici în studio, aici la voi și e un spațiu care mă inspiră, mă gândesc tot timpul la obiectul care comunică, comunică cu privitorul și care poate să fie supradimensionat sau poate să aibă o mărime care să… să nu spună nimic. Pur și simplu își propune să nu spună nimic. Pentru ascultătorii noștri, ascultătorii Smart FM, le-aș propune să-și imagineze un obiect textil care te învăluie și care poate să completeze sau să facă o prelungire a unui interior în ceea ce spune. Adică, obiectul textil poate să te cuprindă, să te cuprindă cu totul și să-ți creeze, să aibă o anumită poezie și să poată să dea mai departe mesajul, mesajul artistului. (SRS: “Dați-ne pentru a ne fi mai ușor, dați-ne un exemplu de materializare a unui astfel de obiect… așa, făcut de către un artist pe care-l cunoașteți, un obiect pe care l-ați văzut în ultima perioadă.) Dacă vorbim despre obiect textil ca entitate, asta înseamnă… mă gândesc imediat la Magdalena Abakanowicz, este cea mai cunoscută, pentru că în momentul în care a creat a plecat de la țesături supradimensionate și dup-aceea a creat Abakanele ei, așa și le-a numit, Abakane, a schimbat cu totul parcursul artelor textile, în general. Și aceste entități textile sunt de fapt niște prezențe, niște prezențe ca și cum ar fi din altă lume.

Abakane – Magdalena Abakanowicz

SRS: Vorbim împreună cu Dorina Horătău și Georgiana Cozma despre arte textile. Și puțin mai devreme, Dorina Horătău ne exemplifica ce înseamnă astăzi artele textile. Am rugat-o chiar să ne dea un exemplu și ne-a povestit despre Magdalena Abakanowicz, am postat acum pe pagina de Facebook – Artă prin gaura cheii, două imagini cu lucrări textile ale acestei artiste, așa că, dacă sunteți curioși, pentru o exemplificare mai bună, puteți intra acum pe pagina de Facebook – Artă prin gaura cheii și le veți vedea. 

Dorina Horătău mă-ntorc și te-ntreb: de ce ar vrea cineva să se specializeze în arte textile, întreb și eu ca omu’, ca părintele care are doi copii acasă și căruia, poate într-o zi, îi vine copilul și spune: “Mama, eu vreau să fac arte textile” și mă uit la el lung, așa și zic: “De ce, de ce ai vrea să faci asta?”

Dorina Horătău: Dacă vine copilul și spune: “Vreau arte textile”, înseamă că acel copil are un anume tip de sensibilitate, adică are o sensibilitate pentru tactil, are răbdare și vrea, vrea să cunoască mai mult, să meargă mai departe către alte și alte, eu știu… adică să pătrundă în substraturile acestea ale unui domeniu.

Abakane – Magdalena Abakanowicz

Mă gândesc că o explicație simplă ar fi că, toată lumea poartă textile și noi acum avem, eu am un poliester care e țesut într-un anume fel, în așa fel încât să nu fie agresiv dar să țină cald, tu ai un pulover care este din lână, într-un amestec oarecare cu un poliester, dar care să-i dea o anumită cădere. Georgiana are un bumbac, are o catifea reiată (SRS: “Ce înseamnă să fii specialist. Să știți dragi ascultători că nu a pus mâna pe puloverul meu…<<râd împreună>>… din ochi l-a văzut”)… da, să știți că toate lucrurile astea, la noi se învață… la noi se învață și calitatea fibrei, la fel, pentru că înveți să faci diferența dintre o fibră naturală și una sintetică, cum, sunt compatibile sau nu… sau, cum o țesătură groasă este compatibilă cu o țesătură care este subțire. Ce înseamnă voal, ce înseamnă… eu știu… țesătura atlas, e abstract cu totul. Însă, dacă vrei să faci modă, e bine să treci pe la noi, să vorbești cu un profesor și să vezi dacă un material este compatibil cu celălalt, dacă o paletă cromatică, eu știu, este compatibilă cu contextura sau cu imprimeul, pentru că și aici e o problema. Mi-am mai notat aici de ce i-ar veni să facă arte textile… poți să devii și artist care să experimentezi tot timpul cu tot felul de materiale, poți lucra și cu material plastic. Am acum în expoziție o lucrare care are niște fragmente în care sunt niște furculițe din plastic, furculițe de unică folosință, pe care le-a folosit să exemplifice vizual o boală, lupusul… mi s-a apărut genială lucrarea… și niște fante create dintr-un fel de lamele suprapuse, care sunt de fapt materialul în care se ambalează lucrările pentru a fi trimise în colet. Dar, artistul le-a cuplat, a găsit un anume tip de mesaj și statement-ul lucrării este pe acest subiect, pe lupus.

SRS: Pentru că ai început să dai acest exemplu, chiar aveam o-ntrebare. Ce fel de obiecte vom vedea în această expoziție, la ce să ne așteptăm?

Dorina Horătău: Sunt lucrări foarte diferite, foarte diferite. Încă nu am reușit să aranjez toate lucrurile și să le pun la punct. Spun că am oarecare emoții, pentru că sunt foarte diverse și trebuie să am grijă la unitatea spațială, la ceea ce vreau eu să spun prin “Textilele Astăzi”. Tot felul de materiale, avem tot felul de exprimări, de la un panou mic decorativ care poate să meargă oricând într-un decor de interior, să fie expus într-o cameră de zi, până la un obiect creat dintr-o supieră cu niște mostre textile, asamblare din care iese o formă care dă impresia că ar fi o floare abstractizată. Și spun asta, pentru că fiecare artist are preocupările lui și asta m-a interesat, ca preocupările din momentul respectiv, dintr-un anume timp, să apară cât mai clar… un fel de exprimare directă. Ce aș mai putea spune despre “Textilele astăzi”? Sunt trei zone distincte, zona de design care înseamnă decor de interior – avem piese de mobilier create de artiști tineri, designeri, care sunt absolvenți de la noi, avem zona de cercetare – avem acolo ceva pe restaurare și un curs foarte interesant ținut de Tincuța Heinzel, în care este vorba despre textilele electronice, adică conectezi un anume tip de material și un anume tip de fibră la niște senzori, la niște mici baterii care îți încălzesc materialul, plus zona de artă textilă care este zona de cercetare legată și de material și felul în care… nu aș putea să spun că este instalație, că nu avem instalație, pentru că instalația înseamnă altceva, pentru alt tip de spațiu, mai mare. Expoziția în sine este o instalație, să zic… așa (surâde).

Expoziția Textilele Astăzi 2017

Gala Tinerilor Scriitori 2017

SRS: Întrerupem dialogul nostru despre arte decorative pe care l-am avut de la începutul emisiunii până acum împreună cu Dorina Horătău și Georgiana Cozma, și mergem telefonic la inițiatorul evenimentului – “Gala Tinerilor Scriitori”, scriitorul Dan Mircea Cipariu. Bună seara, Dan Mircea Cipariu.

Dan Mircea Cipariu: O seară fastuoasă dragă Steluța și celor două adorabile creatoare, pe care le admir mai ales pentru proiectul lor de câțiva ani de zile care se cheamă “Galateea”, de care mă leagă multe amintiri și cu care sper să putem face proiecte multi-art, în care să legăm și artele vizuale de poezie.

SRS: Dan Mircea Cipariu, spune-ne în câteva cuvinte, ce s-a întâmplat ieri la “Gala Tinerilor Scriitori”?

Dan Mircea Cipariu: Ieri s-a întâmplat un lucru care ține de normalitate, iar în același timp, nu o normalitate privită ca un eșec, ci normalitatea privită ca un punct de vedere axiologic, valorizant. În sensul în care, pentru a șaptea oară consecutiv, am dat premiile pentru cei mai buni tineri scriitori ai anului. E vorba de două cărți de poezie, o carte a lui Alex Văsieși – “Instalația”, apărută la Editura Cartea Românească în 2016, pe urmă, un roman excepțional a lui Tudor Ganea – “Cazemata” și o altă carte de poezie, minunată, Rita Chirian – “Casa fleacurilor”, apărută la Casa de Editură Max Blecher, iar cartea de poezie a anului, una dintre cele mai importante voci ale poeziei române dintotdeauna, un nume exponențial în lista canonului literar românesc, e vorba de Nora Iuga și “Ascultă cum plâng parantezele” apărută la Cartea Românească anul trecut, atunci când Nora împlinea 85 de ani – anul acesta a împlinit chiar de curând, pe 4 ianuarie, 86 de ani. Mă bucur foarte tare că există acest proiect prin care voci importante ale tinerilor scriitori până în 35 de ani, reconfigurează o nouă elită literară și culturală într-o Românie în care trebuie să recunoaștem că, nu tocmai valoarea, respectul față de opera celuilalt sunt cele mai căutate informații în media.

 

SRS: Ai spus că acest eveniment este la a șaptea ediție (Dan Mircea Cipariu: “Exact.”). Acest eveniment are loc în fiecare an pe data de 15 ianuarie (Dan Mircea Cipariu: “…15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale”) și de ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu.

Dan Mircea Cipariu: Acum șapte ani, împreună cu Academicianul Eugen Simion am pus la cale acest concurs, care de fapt sunt două gale în una singură. O gală a tinerilor scriitori, care după un model al “Premiului European al Tinerilor Scriitori”, selectăm cele mai bune cărți ale unor autori care au împlinit 35 de ani în anul apariției, deci, până în 35 de ani. De ce? Pentru că asta este…putem să ne amuzăm puțin acum, asta este o normă a Uniunii Europene – până la 35 de ani ești tânăr, după 35 de ani nu mai ești tânăr (SRS – surâde), te maturizezi (SRS surâzând: “Să vorbim ca între doi maturi atunci…”).

SRS: Dan Mircea Cipariu, spune-mi te rog atunci, pentru cei interesați, pentru acești tineri de 35 de ani interesați să participe, să fie premiați în această “Gală a Tinerilor Scriitori”, cum se face selecția autorilor dincolo de vârstă?

Dan Mircea Cipariu: Ăsta este un lucru foarte, foarte important. Noi, inițiatorii acestui proiect pe care l-am început cu Academicianul Eugen Simion, am acordat în acești șapte ani de zile, în fiecare an, câte un premiu pentru un tânăr critic literar. Și iată că, anul acesta, au fost trei tineri critici literari: Bianca Burza Cernat – care a fost laureata Premiului “Tânarul critic literar” al anului 2012, Andreea Răsuceanu – care-a câștigat în anul 2014 și Cosmin Borza – care-a câștigat în 2015. Cei trei au selectat cărți apărute în anul editorial 2016. Și cum am spus, pentru tinerii autori, au făcut jurizarea pentru Premiul “Tânărul poet al anului/ tânărul prozator”, iar celelalte cărți de poezie, indiferent de vârstă, au mers la jurizarea pentru “Cartea de poezie a anului”, unde anul acesta câștigătoare a fost Nora Iuga. Trebuie să amintesc că în ultimii șapte ani, acest Premiu “Cartea de poezie a anului” a fost câștigat de câțiva dintre cei mai importanți poeți români contemporani. Îi amintesc cu plăcere, în ordinea câștigării acestui premiu pe: Ion Mureșan, Ioan S. Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Octavian Soviany, Teodor Dună, Dan Suciu și anul acesta, Nora Iuga.

SRS: Dan Mircea Cipariu, îți mulțumesc pentru toate aceste detalii.

Dan Mircea Cipariu: O seară fastuoasă, ție și ascultătorilor Smart FM!

SRS: Succes în continuare și pentru următoarea ediție a “Galei Tinerilor Scriitori”. Am să citesc în continuare, până spre sfârșitul emisiunii și câte un text, câte-o poezie din cărțile premiate. Să ne auzim cu bine!

Dan Mircea Cipariu: O seară frumoasă, îți mulțumesc și eu pentru prezentarea “Galei Tinerilor Scriitori”. Și sunt foarte bucuros că inviți, săptămâna de săptămână, pe câțiva dintre artiștii vizuali, curatorii, managerii de artă importanți, care au ceva de spus într-o Românie în care, din nefericire, trebuie să mărturisesc că artele vizuale sunt de foarte multe ori private de finanțări publice, mai ales că de mai bine de 15 ani, nu au mai fost făcută niciun fel de achiziție publică a statului român pentru lucrări de artă.

SRS: Îți mulțumesc Dan, ne auzim cu bine!

Dan Mircea Cipariu: O seară bună!

SRS: Așa cum ne spunea scriitorul Dan Mircea Cipariu, ieri 15 ianuarie, ziua în care s-a născut poetul Mihai Eminescu și totodată Ziua Culturii Naționale, a avut loc “Gala Tinerilor Scriitori”. Alex Văsieș este poetul care a câștigat Premiul “Tânărul poet al anului 2016” pentru volumul de poezii “Instalația” de la Editura Cartea Românească. Am să vă citesc o poezie semnată Alex Văsieș. Se numește “Corp boreal”:

“Canalul cu vibrații s-a închis.
Atât de mult te-am iubit în noaptea aia din București,
Că nu m-am simțit jignit când prietenul tău te-a abandonat la masa unde băgăm povești despre DeLillo și Gallis,
Chiar dacă te-am mai văzut o singură dată, în vis.
Și când ai început să vorbești, m-am gândit pentru o secundă că oricine te-o fi trimis,
Voia de fapt să-mi testeze reacțiile la oscilația-n paradis a corpului tău, cu mișcări de fată profundă.
O lumină pulsatorie se întindea deasupra ta, împrăștiindu-te în bucăți de informație greu de descifrat,
Dar nici nu le puteam descifra.
Pentru că așa stricate,
Aveau tristețea mascate, care-mi trebuia.
Cât ai fost tu de darnică și de străină în frumusețea ta,
Cât de trecută și impresionabilă.
Denise, acum când nu vrei să-mi mai vorbești din vis,
Când nopțile se strâng ca și cum n-ar fi fost într-un punct fix.
De unde te văd cum zâmbești și încerc să te aduc la masa mea.”

“Corp boreal” - Poezie scrisă de Alex Văsieș - “Premiu pentru tânărul poet al anului 2016” la “Gala Tinerilor Scriitori”

SRS: Revin la dialogul acestei seri cu invitatele din studioul Smart FM, Dorina Horătău și Georgiana Cozma. Vorbeam puțin mai devreme Dorina Horătău despre ce obiecte vom vedea în Expoziția “Textilele Astăzi” care va începe miercuri 18 ianuarie, la Galeria Orizont. Ne-ai divulgat câteva mici secrete și voiam să te întreb dacă această expoziție va fi și cu vânzare. Dacă îmi place un obiect, o să-l pot cumpăra?

Dorina Horătău: Este o expoziție cu vânzare. Sigur că ce prezentăm noi acolo, pare că nu ar fi pentru vânzare, pentru că nu sunt, cum să spun eu, piese care să se etaleze într-un anume fel, să vrea să fie prezentate, eu știu, prezentate ca neapărat fiind vandabile, pentru că sunt piese care spun o poveste a unui artist sau există acolo ca să creeze o controversă sau pur și simplu sunt piese doar pentru experiment, pentru, pur și simplu joaca artistului, joaca de zi cu zi. Dacă cineva își dorește, sigur că poate să cumpere.

Expoziția Textilele Astăzi 2017

SRS: Ne poți spune numele artiștilor care vor participa la expoziție?

Dorina Horătău: Da, aș putea să spun numele unor artiști care deja sunt cunoscuți, sunt artiști din țară, artiști pe care i-am invitat, o parte dintre ei sunt chiar profesori la universitățile din Timișoara, Oradea, Iași sau Cluj și cumva au fost colaboratorii mei în cadrul acestei acțiuni. Vorbim despre Valentina Ștefănescu, Corina Vătămanu, Tincuța Heinzel care este reprezentată printr-un material prezentat de niște studenți de la noi de la UNArte pentru un curs pe care l-a ținut dânsa. Zolt Gyöngyi din Cluj, Oana Isar din București, Gabriela Naftanailă din București, Ioana Antoniu, Mădălina Vieru. Tinerii absolvenți sunt reprezentați prin Cătălina Olaru, Mihaela Beberechi, Mihaela Vezentan, Tina Stoica și Petru Bubă, M. S. Pop, Melania Florescu, Raluca Cășaru. Mai tinerii absolvenți în devenire, care vor absolvi anul acesta, sunt studenți masteranzi, cei care urmează să-i numesc: Dana Beche și Whilhlmina, Ana Maria Hurghiș, Arabela Antal, Eliza Stanciu, Florentina Chiriță, Ioana Marcean, Maria Marcu, Paul Oroș, Andreea Iancu și mai sunt, mai sunt o parte din cei care au absolvit acum doi sau trei ani. Vorbesc de Dana Dincă, de Elena Boangiu, de Mihaela Tătulescu, de Tudor Matache, de Beche și Whilhelmina. Sunt mai multe nume, eu, echipa care ajunge undeva la 50 de persoane. Eu am specificat o mică parte dintre ei, aproape 30. Cred că este important să fie specificați și pe această cale le mulțumesc că au trimis, că au făcut efortul pe care l-au făcut și că sunt prezenți în expoziție.

SRS: Cît de des întâlnim pe piața de artă românească expoziții de artă textilă?

Dorina Horătău: Expozițiile de artă textilă se fac, nu foarte de des, dar se fac. Nu se fac foarte des pentru că dacă ne gândim la o tapiserie, la un panou decorativ, există un anume timp de prelucrare a materialului, de cizelare a lui și de multe ori artistul se gândește: “particip, nu particip… am timp să termin lucrarea, nu am timp”. Uniunea Artiștilor Plastici organizează anual expoziții sau o dată la doi ani evenimente mai mari, care sunt dedicate artelor decorative, în general. Ce încercăm noi, este să oferim o alternativă care să completeze paleta de evenimente.

Expoziția Textilele Astăzi 2017

SRS: “Premiul pentru tânărul prozator al anului 2016” despre care Dan Mircea Cipariu ne povestea puțin mai devreme, a fost decernat autorului Tudor Ganea pentru romanul “Cazemata”, apărut la Editura Polirom. Despre acest roman nu am să vă vorbesc eu, pentru că nu sunt în măsură să o fac decât, eventual, ca amator și asta ar fi la o băută cu prietenii, așa că am să citesc ceea ce Florin Iaru spune despre Tudor Ganea:

“Din momentul în care necunoscutul Tudor Ganea a dat gata cea de-a doua povestire consecutivă și impecabilă la cursul de “Scriere creativă”, am avut o revelație. Tonul sigur, stăpînirea cuvintelor, complicația clară și subtilă a subiectului, viteza cu care patina pe suprafața alunecoasă a textului fără să cadă în ridicol sau emfază, senzația de plin și gol pe care izbutea să o transmită amestecând timpurile, realitatea, amănuntele, mi-au spus că am de-a face cu un fenomen. Tudor Ganea este stăpânul unui domeniu, și-a construit o lume fantastică, dar pipăibilă și recognoscibilă până în momentul în care misterul tulbură apele în perimetrul Constanței și al mării. Acolo se plimbă, fără să perceapă realitatea înconjurătoare și fără să elibereze secrete întunecate, personaje memorabile. Fiecare are o identitate precisă, fiecare are o poveste care trebuie spusă, deși nu o să știi niciodată care e adevărul, adevărat. Acest debut ar trebui notat de critică în carnețelul de bal. E un mare talent.”

Florin Iaru, vorbind despre Tudor Ganea, tânărul romancier care a câștigat la “Gala Tinerilor Scriitori” - “Premiul Tânărul Prozator al anului 2016”

“Galeria Orizont – o tânără speranță”

SRS: Revin, încă o dată, la discuția din studioul Smart FM, dialog cu Dorina Horătău și Georgiana Cozma. Și mă-ntorc către Georgiana Cozma, de puțin timp intrată în echipă de coordonare a Galeriei Orizont, galerie care aparține Uniunii Artiștilor Plastici. Georgiana Cozma, cum se prezintă astăzi Galeria Orizont?

Georgiana Cozma: Galeria Orizont, pot spune că, aș putea-o s-o numesc o tânără speranță (râd împreună)… pentru că până nu demult, era o galerie vizitată și în care expuneau artiști, nu neapărat din domeniul artelor decorative ci pictori, sculptori, graficieni, din celelalte ramuri. Galeria Orizont ca și Galeria Galateea – Contemporary Art, sunt două galerii pe care Filiala – Arte decorative le administrează. Ele aparțin Uniunii Artiștilor Plastici din România, dar din punct de vedere administrativ a fost mai simplu să ni se repartizeze practic, cele două galerii. Să nu uităm că arte decorative, Filiala Arte decorative, sunt patru domenii: ceramică, sticlă, metal, arte textile, asta înseamnă un număr mare de artiști. Și atunci galeria Galateea – Contemporary Art are specificul eminamente ceramică, iar în Galeria Orizont despre care vom vorbi, pot expune din arte decorative, inclusiv ceramică, dar proiectele pentru Orizont le preferăm să fie mai mult din direcția metal, sticlă, arte textile și ceramică. Astăzi, Galeria Orizont, nu are încă definitivată strategia, ci este doar începutul. O strategie de promovare pe care am început-o anul trecut alături de colegii mei, prin a lua ca exemplu strategia Galeriei Galateea, prin care noi ne-am gândit să promovăm inițial artiștii ceramiști, acum în cazul Galeriei Orizont artiștii, membri ai artelor decorative. Expunerea va fi mai lungă decât până acum, expunerea într-o galerie și sperăm noi ca în cele 29 de zile, o lună aproape, să reușim să mediatizam pe cât posibil, mult mai bine decât până acum, să crească puțin vizibilitatea artelor decorative. Anul trecut am făcut planurile pentru o reamenajare, să spunem, a spațiului. Mult spus, cred că mai multe este o igienizare, dar dorim să schimbăm fațada, adică intrarea să fie din stradă și nu de pe străduța laterală (SRS: “Adică, chiar din stația de autobuz”)… sigur, da, da. S-au făcut demersurile către primărie, suntem în lucru, nu știm exact cum vom obține fondurile, dar noi ne-am pornit (SRS: “Ca o chestiune amuzantă, mă gândeam de foarte multe ori la Galeria Orizont ca fiind una din galeriile în care traficul ar trebui numărat și în stația de autobuz, nu numai cei care intră, când că este atât de vizibilă și are o fereastra atât de mare…”)(râd împreună). În 2012 la o expoziție “Ceramica 2012” noi am socotit, cei din colectivul de atunci, am socotit la interval de patru ore, numărul în plină zi, de la ora 13:00 la ora 17:00, am reușit să socotim un aflux și credeți-ne că nu este…la 368, autobuzul. Acolo, în momentul în care se deschideau ușile, se golea zona. Și atunci am numărat, mai stai puțin, nu știu dacă ei vor intra toți in autobuz… depășeau 35. Faceți calculul, un autobuz sosește în stație la un interval de cinci minute…(SRS: “Cred că este idee foarte bună să mutați ușa către stația de autobuz, intrarea practic în galerie.”)…da, arta e mai aproape de public. Și așa noi suntem ușor ermetici pentru publicul larg, artele decorative. Lumea percepe pictură, sculptură, poate și grafică, cu noi este puțin mai… suntem abstracți, misterioși. Dacă vom fi mai prezenți, cred eu, și mai aproape de public, îi poftim să ne cunoască, iar noi să coborâm din turnul de fildeș, să ne apropiem către ei (surâde). De fapt noi, pentru toți ceilalți, nu ne exprimăm doar pentru noi, încercăm să fim elitiști așa cum suntem numiți, noi ne exprimăm ș-atât. Acum, fiecare dintre noi își are publicul lui (SRS: “Oamenii trebuie făcuți curioși și să intre măcar să se uite…”). Sigur că da, sigur că da, este un exercițiu de imaginație pe care-l pot face, să nu uite că atunci când sunt copiii creează, au o lume imaginară. În momentul în care luăm viața în piept, uităm de latura aceasta, care câteodată este colacul nostru de salvare. A vizita galeriile de artă, muzeele de artă, a face un exercițiu de genul acesta, te ajută enorm. Este greu la început pentru că ai nevoie de un mentor, cel puțin să te ajute…(SRS: “Eu cred că pur și simplu să ai curiozitate, să vrei să intri…”)… ei nu știu la ce să privească, sunt foarte mulți (vorbesc acum de arta contemporană), ne gândim că suntem în fața unei pânze cu două puncte. Le este foarte greu să accepte că sunt în fața unei lucrări și atunci aici mă gândesc că, discuția cu un prieten, genul acesta de mentor, nu profesor, că atuncea l-ai pierdut cu desăvârșire (SRS: “Poate ar fi mai ușor pentru oameni, pentru publicul larg să le sugerăm, în loc să se gândească la ce văd, să încerce să se simtă ceea ce văd?”). Ahhh…. asta este foarte bună, sigur că da (SRS: “Poate ar fi mai ușor pentru oameni…”)… ar fi mai ușor să se gândească, să schimbe centrul (SRS: “… să se gândească la ce transmite obiectul respectiv, mai mult decât ce înseamnă obiectul respectiv…”)… să simtă mai mult și nu să disece…ating, mi-e frig, mi-e cald, am o senzație (SRS: “Îmi place nu-mi place până la urmă…”)…exact, exact, dar sigur că da…(SRS: “Înțeleg, nu înțeleg, asta e…”).

Expoziția Textilele Astăzi 2017

SRS: Mergem mai departe. Ce expoziții vom putea vedea anul acesta la Galeria Orizont?

Georgiana Cozma: După cum v-am spus, în mare parte, toate, în număr de 12, sunt eminamente pentru artele decorative. Am făcut un rezumat. Putem vedea expoziții de sticlă – avem “Arta sticlei”. Cinci expoziții din domeniul artelor textile anul acesta, expoziții de grup și personale (una mi se pare că avem). Avem expoziția artiștilor proaspăt licențiați în vară, studenții UNArte. De metal avem trei expoziții, urmează… noi îl numeam înainte “Salonul metalului”. Acum băieții au spus că ar fi bine să oprim aceste saloane. Imediat după Expoziția “Textile Astăzi”, urmează o expoziție de metal și sculptură, curator este Marian Gheorghe și expozant în același timp, alături de Călin Vasilescu – sculptor. (SRS: “Deci, va începe în februarie…”)…da, da, da, da, da, imediat… expoziția curatoriată de Marian Gheorghe se numește “E-VAPORATUS”. M-am amuzat puțin împreună cu el… vapor, ne gândim la navă… vapor, ne gândim la aburi și el atunci a spus: “Te gândești la ce dorești”. Oricum, este expoziție de metal și lemn (SRS: “Foarte interesant…exact, expoziție de metal să te gândești la evaporare, la evaporarea metalului… interesant. Deci, de văzut, de notat în carnețel pentru următoarele expoziții.”). Iar la Galeria Galateea, care este tot a artelor decorative, vă poftim să vedeți expoziția “SinCronic 2017” – practici colaborative în arta contemporană, ceramică sculpturală și multimedia. (SRS: “Care este și ea în trei sezoane…”)… da, pentru că proiectul cuprinde un număr de 11, în cazul de față 10 artiști cu lucrări de mari dimensiuni. Și-atunci curatorul Igor Mocanu a decis că n-ar fi rău să expunem în trei sesiuni a câte șase zile. În felul acesta, fiecare lucrare, se poate vedea foarte ușor cum este în relație cu cealaltă. De exemplu, la unul dintre capitole referitoare la concept, Igor Mocanu a cuplat doi artiști care vizual par diferiți, par că vin din zone diferite, dar tema era de fapt comună. Un artist se referă la dualitate, la cuplu, iar celălalt la păcatul originar. Modul în care Igor, de data aceasta, a văzut cuplarea artiștilor în cele trei perioade este mult mai interesant după părerea mea, decât ceea ce-a propus anul trecut cu acest proiect. (SRS: “Deci, până pe data de…”)… 3 februarie. Acum este până în data de 19 o primă sesiune, din 21…(SRS: ”… și până în 3 februarie la Galeria Galateea de pe Calea Victoriei.”)…da.

SRS: Ne întoarcem la Dorina Horătău, reamintim de expoziția “Textilele Astăzi” care începe miercuri, 18 ianuarie și se termină…

Dorina Horătău: Se termină pe 13 februarie 2017, programul de vizitare este 11:00 – 19:00. Aș vrea să amintesc echipa de lucru, echipa cu care am început, echipa cu care am pus bazele acestei povești. Consultant în proiect este Claudia Lazăr, la curatoriat sunt secondată de doamna Claudia Mușat care se va ocupa de secțiunea a doua a expoziției intitulate “Licență și disertație – Arte și design textil”. De imaginea evenimentului se ocupă Gabriel Decebal Cojoc care semnează conceptul și designul grafic al evenimentului. Fotografiile sunt semnate, vor fi semnate de Alexandra Pașca. Și aș vrea să amintesc încă o dată colaboratorii mei din țară: vorbesc despre Valentina Stefănescu de la Timișoara, Corina Andor Vătămanu la Oradea, Cornelia Brustureanu de la Iași și nu în ultimul rând, Radu Pulbere de la Cluj. Toți aceștia sunt profesori, cadre didactice la universitățile din țară și dânșii au făcut selecția lucrărilor, au cooptat absolvenții și au ținut legătura cu mine, tocmai pentru ca lucrurile să se-ntâmple și la București, să fie văzute și în București. Deci, tot ce se întâmplă în țară, să fie văzut într-un anume fel și la București. Noi speram că la un moment dat, acest eveniment să poate să fie itinerat. Dar, până atunci mai avem multă, multă treabă de făcut. Sunt ușor emoționată, pentru că e un prim pas care poate să creeze și controverse, însă cu toată sinceritatea vă spun că îmi doresc ca lucrurile să se întâmple foarte simplu, adică evenimentul respectiv să fie anual și tinerii să știe că există acest eveniment și ei, an de an, pot să se raporteze la el și să aibă în cap că pot să facă ceva special pentru o expoziție la care nu sunt îngrădiri de nici un fel. Asta îmi doresc.

SRS: Vă doresc succes, vă mulțumesc că ați acceptat invitația “Artă prin gaura cheii” în această seară.

Invitații: Și noi vă mulțumim pentru invitație.

SRS: … și nu pot decât să-i rog pe ascultători să-și facă timp și să viziteze această expoziție găzduita de Galeria Orizont și intitulată “Textilele Astăzi”.

Dragii mei, înainte de a încheia emisiunea din această seară vă voi citi încă două poezii. Prima, a Ritei Chirian, care la “Gala Tinerilor Scriitori” a câștigat “Premiul pentru Tânărul Scriitor al 2016” cu volumul de poezii “Casa fleacurilor”, apărută la Editura Max Blecher. 

“Mergem împreună, stai lângă mine, ia-mă de mână,
la orizont pădurea.
Haite de câinii care ne arată cum sapă adăpost sub pământ.
Înaintăm, pădurea e-nflorită.
Ție nu ți-e frică.
Apropiindu-ne, vedem milioane de pungi de plastic între ramurile goale ale copacilor.
A fost furtună, îți spun.
A fost furtună. Îmi răspunzi.

“Dansează” de Ritei Chirian

Și am să-nchei cu poezia marii noastre poete, Nora Iuga. Aceasta a câștigat, de asemenea, un premiu la “Gala Tinerilor Scriitori”, pentru “Cartea de poezie a anului 2016”, intitulată “Ascultă cum plâng parantezele”, apărută și ea la Editura Cartea Românească. Dacă doriți să o cumpărați, o puteți găsi acolo. Nora Iuga spunea ieri că acest volum de poezii este cumva, nu neapărat dedicat, ci inspirat de centenarul mișcării DADA, care s-a sărbătorit pe tot parcursul anului 2016, așa că și poeziile din acest volum au aer dadaist. Am să citesc: “Am citit în ziar”.

“Sunt făpturi. Nu le știu decât scrise.
Am citit în ziar.
Uiuiu! Armăsarul respira sacadat.
Venea de la montă, de sub coada iepei.
Îl privea un crin imperial. Când alb, când roșu.
L-am auzit nechezând. Ploua ca-n codrii Bacăului.”

“Am citit în ziar” de Nora Iuga

Sunt Steluța Roșca Stănescu, vă mulțumesc că ați stat alături de noi și vă urez să aveți o noapte cu multe vise frumoase și o săptămână liniștită!